Republica Moldova avansează dialogul privind siguranța și sănătatea mintală a copiilor și adolescenților în mediul digital
Dialogul public inițiat de președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, privind siguranța copiilor și adolescenților în mediul online și impactul rețelelor sociale a continuat astăzi, 3 septembrie, prin Dialogul de politici la nivel înalt privind siguranța online și determinanții digitali ai sănătății mintale și stării de bine a copiilor și adolescenților.
Evenimentul a fost organizat de Ministerul Sănătății și Biroul Regional al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS) pentru Europa, sub auspiciile Președinției Republicii Moldova și cofinanțat de Uniunea Europeană. Dialogul a reunit oficiali de rang înalt, reprezentanți ai agențiilor ONU, experți naționali și internaționali și tineri.
La deschiderea dialogului au participat președinta Maia Sandu, prima doamnă a României, Mirabela Grădinaru, Ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș, directorul pentru sisteme de sănătate de la Biroul Regional OMS pentru Europa, Natasha Azzopardi Muscat, și ambasadoarea Uniunii Europene în Republica Moldova, Iwona Piorko.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu: „Am stabilit siguranța și sănătatea mintală a copiilor în era digitală drept temă prioritară dintr-o constatare simplă: o mare parte din viața lor se desfășoară online, iar ecranele le influențează direct atenția, emoțiile și felul în care se văd pe ei înșiși. Creșterea uriașă a anxietății și a depresiei în rândul tinerilor ne arată o realitate dureroasă: astăzi, un copil poate fi acasă sau la școală și, în același timp, absorbit cu totul în lumea online. Ne aflăm la început de an școlar și este clar că părinții și profesorii nu trebuie lăsați singuri în fața acestei provocări. Problema nu este tehnologia în sine, ci mecanismele agresive care le afectează dezvoltarea. De aceea, protejarea sănătății lor mintale nu se poate face prin simple interdicții, ci prin implicarea strânsă a familiei, școlii, sistemului de sănătate, autorităților și companiilor digitale. Avem nevoie de proceduri clare de prevenire, sprijin practic, acces rapid și confidențial la ajutor pentru copiii aflați în dificultate. Obiectivul nostru este unul simplu și ferm: fiecare copil din Republica Moldova să poată crește sănătos, liber și în siguranță, într-o lume în care realitatea fizică și cea digitală se întrepătrund.”
Tehnologiile digitale sunt astăzi parte integrantă a vieții copiilor și adolescenților. Acestea oferă oportunități importante pentru educație, creativitate, comunicare și acces la informații, dar influențează în același timp somnul, dezvoltarea emoțională, atenția, relațiile sociale și formarea identității. Pentru adolescenți, rețelele sociale nu reprezintă doar un spațiu de divertisment, ci și un mediu în care își construiesc identitatea, caută validare și apartenență și se raportează la cei din jur.
Ambasadoarea Uniunii Europene în Republica Moldova, Iwona Piorko: „UE va continua să sprijine Republica Moldova în eforturile sale, astfel încât copiii să poată beneficia de oportunitățile lumii digitale fără a-și compromite siguranța, drepturile, sănătatea mintală sau bunăstarea. Copiii au nevoie de servicii digitale care să fie potrivite pentru vârsta lor. Ei au nevoie de o protecție puternică, de contacte sigure și de schimbarea acelor caracteristici care îi țin online prea mult timp. Și trebuie să fie abilitați cu modalități prietenoase tinerilor de a raporta problemele, să aibă sprijin din partea adulților și o voce reală în deciziile care îi afectează.”
Discuțiile despre siguranța online depășesc întrebarea privind numărul de ore petrecute în fața ecranelor și trebuie să se axeze și pe calitatea conținutului pe care îl văd copiii și adolescenții, cu cine interacționează, cum sunt concepute platformele și algoritmii, ce presiuni comerciale există și cum sunt protejate datele, sănătatea mintală și drepturile copiilor.
Ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș: ,,Mediul digital influențează tot mai mult felul în care copiii gândesc, învață, comunică și se dezvoltă. De aceea, siguranța lor online trebuie să devină o prioritate de sănătate publică. Nu este suficient să numărăm orele petrecute în fața ecranelor. Contează ce fac copiii online, cu cine interacționează și, mai ales, cum sunt proiectate platformele și algoritmii care le captează atenția. Nu putem spune că tehnologia este bună sau rea și nici că rețelele sociale sunt singura cauză a problemelor de sănătate mintală. Realitatea este mult mai complexă. Avem nevoie de o responsabilitate comună – familie, școală, sistem de sănătate, autorități și platforme tehnologice. Dacă nu acționăm acum, vom fi nevoiți să intervenim mai târziu, când problemele vor fi mult mai greu de reparat.”
Expertiză europeană pentru identificarea soluțiilor potrivite Republicii Moldova
Organizația Mondială a Sănătății a adus la Chișinău expertiză din regiunea europeană și facilitează schimbul de experiență între Republica Moldova și alte țări europene privind măsurile pentru protejarea sănătății mintale și stării de bine a copiilor și adolescenților în mediul digital.
În cadrul sesiunii „De la dovezi la politici”, experți din Franța. Belgia, Polonia, Finlanda și Republica Cehă au împărtășit experiențele și abordările țărilor lor privind sănătatea mintală, starea de bine digitală, politicile publice și răspunsul instituțional la provocările mediului online.
Schimbul de experiență va oferi Republicii Moldova posibilitatea de a analiza măsurile aplicate în alte contexte europene, lecțiile învățate din implementarea acestora și soluțiile care pot fi adaptate contextului național.
Directoarea pentru sisteme de sănătate de la Biroul Regional OMS pentru Europa, Natasha Azzopardi Muscat: „Rolul OMS este să sprijine țările să transforme dovezile în politici și acțiuni concrete, adaptate contextului național, punând la dispoziție instrumente, expertiză și experiența acumulată în întreaga regiune europeană. Sănătatea mintală și starea de bine emoțională a copiilor și adolescenților în mediul digital reprezintă o provocare intersectorială, care necesită implicarea coordonată a sănătății, educației, protecției copilului și sectorului digital.”
Discuțiile sunt informate de sumarul de politici al Biroului Regional OMS pentru Europa privind determinanții digitali ai sănătății mintale și stării de bine a tinerilor. Documentul sintetizează dovezile disponibile la nivelul regiunii europene și subliniază faptul că relația dintre utilizarea tehnologiilor și sănătatea mintală este complexă, bidirecțională și influențată de vârstă, context și vulnerabilitățile individuale.
Sumarul de politici (policy brief)[1] propune opt direcții prioritare care pot sprijini țările în elaborarea unor răspunsuri adaptate propriului context:
- recunoașterea stării de bine în mediul digital drept prioritate națională de sănătate publică;
- reglementarea modului de proiectare a platformelor pentru limitarea caracteristicilor care pot favoriza utilizarea problematică sau pot produce efecte nocive;
- consolidarea capacității lucrătorilor medicali de a oferi recomandări privind utilizarea sigură și sănătoasă a tehnologiilor;
- sprijinirea participării active a tinerilor la elaborarea politicilor și la guvernanța mediului digital;
- creșterea investițiilor în activități și alternative offline la divertismentul bazat pe ecrane;
- aplicarea unor intervenții intersectoriale de sănătate publică susținute de dovezi;
- elaborarea unor recomandări clare privind starea de bine în mediul digital și utilizarea sănătoasă a tehnologiilor;
- responsabilizarea industriei și a intereselor comerciale pentru efectele produselor și practicilor digitale asupra copiilor și tinerilor.
Mirela Mariniuc, elevă, clasa a XI-a, Liceul „Boris Cazacu”, Nisporeni:„Înseamnă mult pentru mine să fiu astăzi aici și să pot reprezenta vocea tinerilor într-o discuție care ne privește atât de direct. Pentru generația mea, mediul digital nu este o lume separată de viața reală, este parte din ea. Acolo învățăm, comunicăm, ne informăm, descoperim lucruri noi și ne exprimăm în timp ce construim relații cu ceilalți. Dar, în același timp, mediul online poate crea presiune. Siguranța nu înseamnă doar să ne protejăm datele sau să evităm pericolele cibernetice, ci să avem un spațiu în care putem fi noi înșine, fără presiunea constantă de a demonstra că suntem cei mai buni. Nu aș vrea ca internetul să fie privit doar ca o problemă: pentru noi, el este o sursă extraordinară de inspirație, un spațiu unde putem învăța, crea și descoperi oportunități. Prin urmare, soluția nu este să construim un mediu digital fără noi, ci împreună cu noi.”
De la recomandări la decizii
Mesajul principal al dialogului s-a referit la faptul că responsabilitatea pentru siguranța copiilor în mediul digital nu poate reveni doar copiilor sau părinților. Protecția sănătății și a stării de bine a copiilor și adolescenților necesită o responsabilitate partajată între autoritățile publice, sistemelor de sănătate și educație, familii, comunități, platformele digitale și alți actori relevanți.
În cadrul evenimentului a fost prezentat și proiectul Cadrului național de politici „Medii digitale sigure și sănătoase pentru copii și adolescenți”. Documentul este propus spre analiză și consultări și plasează drepturile copilului, participarea semnificativă a copiilor și adolescenților și echitatea printre principiile care trebuie să ghideze elaborarea și aplicarea intervențiilor. Nu în ultimul rând, reprezentanții din sănătate, educație, dezvoltare economică și digitalizăre și tineret au discutat acțiunile actuale orientate spre protecția copiilor și adolescenților și răspunsul intersectorial.
Printre opțiunile de politică publică ce urmează a fi examinate se enumeră:
- consolidarea cadrului legislativ și de reglementare aplicabil mediilor digitale;
- responsabilizarea platformelor;
- promovarea utilizării sănătoase și echilibrate a tehnologiilor;
- elaborarea unor politici școlare clare și adaptate vârstei privind utilizarea dispozitivelor digitale;
- integrarea siguranței online, a alfabetizării digitale, a gândirii critice și a promovării sănătății mintale în procesul educațional;
- prevenirea și răspunsul la hărțuirea cibernetică și la alte forme de violență online;
- dezvoltarea unor alternative offline accesibile și atractive; îmbunătățirea accesului la servicii de consiliere și sprijin pentru sănătatea mintală a copiilor și adolescenților afectați de experiențe digitale dăunătoare;
- explorarea posibilității dezvoltării unui mecanism de monitorizare a stării de bine în mediul digital și a riscurilor emergente.
O atenție distinctă a fost acordată și responsabilității platformelor digitale. Proiectul de cadru propune analizarea legislației existente și armonizarea progresivă cu abordările europene relevante, inclusiv în ceea ce privește protecția minorilor, transparența, protecția vieții private, siguranța prin proiectare și mecanismele accesibile prin care copiii pot raporta experiențele dăunătoare.
În același timp, politicile trebuie să țină cont de vârsta și etapa de dezvoltare a copilului. Nevoile unui copil de vârstă preșcolară sunt diferite de cele ale unui adolescent, iar recomandările privind utilizarea tehnologiilor, protejarea somnului, siguranța online, relațiile sociale și accesul la sprijin trebuie adaptate în consecință.
Dialogul de politici la nivel înalt reprezintă o etapă de trecere de la abordarea problemei la identificarea soluțiilor și la conturarea deciziilor de politici publice. Experiența țărilor europene și recomandările OMS oferă repere pentru ca Republica Moldova să stabilească intervențiile fezabile, susținute de dovezi și adaptate contextului național și necesităților tuturor copiilor și adolescenților.
NOTĂ. Sănătatea mintală a copiilor și adolescenților reprezintă o prioritate tot mai importantă în Regiunea Europeană a OMS. Unul din șapte copii și adolescenți cu vârsta între 0 și 19 ani trăiește cu o afecțiune de sănătate mintală, iar prevalența acestor afecțiuni a crescut cu aproximativ o treime în ultimii 15 ani. Depresia, anxietatea și tulburările de comportament se numără printre principalele cauze de îmbolnăvire și dizabilitate în rândul adolescenților. Atunci când problemele de sănătate mintală nu sunt prevenite, identificate și abordate la timp, consecințele se pot extinde până la vârsta adultă, afectând sănătatea fizică și mintală, precum și educația, participarea socială și oportunitățile de dezvoltare ale tinerilor.
Aceste provocări evidențiază necesitatea unor investiții susținute în promovarea sănătății mintale, prevenție, intervenție timpurie, servicii accesibile și de calitate, precum și în dezvoltarea unei forțe de muncă pregătite să răspundă nevoilor copiilor și adolescenților.
În acest context, prin programul „Health Resilience in the Eastern Partnership”, finanțat de Uniunea Europeană prin Direcția Generală pentru Extindere și Vecinătatea Estică (DG ENEST), OMS sprijină Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova și Ucraina în consolidarea rezilienței sistemelor de sănătate, cu un accent important pe sănătatea mintală și pe capacitatea forței de muncă din sănătate. Programul sprijină dezvoltarea și implementarea politicilor și reformelor, consolidarea competențelor profesioniștilor și îmbunătățirea accesului la servicii de sănătate mintală de calitate. În Republica Moldova, acest sprijin contribuie la procesul mai amplu de reformă în domeniul sănătății mintale și la dezvoltarea unor răspunsuri bazate pe dovezi la nevoile emergente ale populației, inclusiv ale copiilor și adolescenților.
[1] https://iris.who.int/server/api/core/bitstreams/26d26448-7fdd-44be-8e7e-bbcbe4ee4ce1/content