Ministerul Sănătății propune patru direcții prioritare pentru consolidarea sistemului de sănătate și integrarea refugiaților
Consolidarea medicinei de familie, accesul mai bun la servicii medicale și medicamente, creșterea rezilienței spitalelor și dezvoltarea sistemelor digitale sunt cele patru direcții în care Ministerul Sănătății propune orientarea viitoarelor investiții în sănătate.
Prioritățile au fost prezentate de ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș, la reuniunea Comitetului comun de coordonare al Cadrului de Cooperare ONU pentru Dezvoltare Durabilă, prezidată de Prim-ministrul Vasile Tofan, cu participarea reprezentanților Guvernului și ai agențiilor Organizației Națiunilor Unite din Republica Moldova.
Ministerul Sănătății propune ca investițiile realizate inclusiv în contextul răspunsului la necesitățile refugiaților să contribuie, pe termen lung, la dezvoltarea serviciilor medicale de care beneficiază întreaga populație.
Prima direcție vizează consolidarea asistenței medicale primare, în special în comunitățile în care presiunea asupra serviciilor este mai mare. Investițiile urmează să fie orientate către sănătatea mamei și copilului, sănătatea mintală, vaccinare, prevenție și managementul bolilor cronice.
A doua prioritate este îmbunătățirea accesului la servicii medicale esențiale și medicamente pentru refugiați și alte persoane vulnerabile. Obiectivul este ca mecanismele de sprijin să fie integrate progresiv în sistemele naționale de finanțare a sănătății, astfel încât accesul la servicii să fie previzibil și sustenabil pe termen lung.
O componentă importantă este și creșterea rezilienței instituțiilor medicale. Ministerul Sănătății propune evaluarea infrastructurii critice a spitalelor și dezvoltarea capacităților necesare pentru menținerea activității medicale în situații de întrerupere a alimentării cu apă, energie sau produse esențiale.
Prioritatea este ca serviciile vitale – terapia intensivă, dializa, intervențiile chirurgicale, laboratoarele, sterilizarea și sistemele de păstrare în condiții de temperatură controlată – să poată continua să funcționeze chiar și în situații de criză.
A patra direcție se referă la dezvoltarea sistemelor de date și a infrastructurii digitale în sănătate. Date mai bune privind necesitățile populației, utilizarea serviciilor medicale, costurile și rezultatele vor permite autorităților să planifice mai eficient și să direcționeze resursele către domeniile în care acestea pot produce cel mai mare impact.
„Sprijinul acordat în contextul unei crize trebuie să lase în urmă un sistem mai puternic. În sănătate, asta înseamnă servicii mai accesibile, spitale capabile să funcționeze și în situații dificile, acces mai sigur la medicamente și sisteme digitale care ne permit să luăm decizii pe baza datelor. Investițiile destinate integrării refugiaților trebuie să contribuie, în același timp, la îmbunătățirea serviciilor pentru întreaga populație”, a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Gasnaș.
Ministerul Sănătății susține trecerea graduală de la intervențiile preponderent umanitare la investiții structurate și durabile, integrate în sistemele naționale. În acest mod, resursele mobilizate în contextul crizei pot contribui la modernizarea infrastructurii, dezvoltarea serviciilor și creșterea capacității sistemului de sănătate de a răspunde unor situații viitoare de urgență.
Direcțiile propuse se înscriu în obiectivele privind incluziunea refugiaților, reducerea sărăciei și aplicarea principiilor Nexusului Umanitar–Dezvoltare–Pace și vor contribui la prioritățile viitorului Cadru de Cooperare dintre Republica Moldova și Organizația Națiunilor Unite pentru perioada 2028–2032.